La această vârstă, puterea imaginaţiei copiilor este maximă, iar aceştia ajung să inventeze personaje inspirându-se din poveşti, de la televizor, din viaţa de zi cu zi. La această vârstă, copiii se imaginează ca fiind eroi din poveşti sau animale – personaje din desene animate, dar ştiu destul de bine că este doar un joc şi-l acceptă aşa cum este.

Modelul folosit pentru lupişori drept cadru simbolic este “Cartea Junglei” scrisă de Rudyard Kipling, una dintre cele mai vândute cărţi de la începutul secolului al XX-lea.

În această etapă, lupișorii învață cum să fie puternici și curajoși precum Bagheera, creativi și cunoscători ai legilor junglei precum Baloo, înțelepți precum Akela, afectivi și cinstiți precum Kaa, generoși precum Chill și cunoscători ai evoluției junglei precum bătrânul Hathi.

La intrarea în lumea adulţilor, unde sunt atât de multe lucruri de descoperit inclusiv propria lor personalitate, explorarea şi descoperirea sunt extrem de importante. Încep să îşi caute noi surse de identificare pentru a-şi construi identitatea. Acum aceşti tineri au nevoie de orizonturi mai largi, care să le permită să-şi exprime noile şi măreţele abilităţi. Nimic nu le face mai multă plăcere la această vârstă decât să descopere noi lucruri şi să fie surprinşi de imprevizibil.

Metoda Scout propune aventura ca metodă de a lăsa aceste dinamice şi extraordinare nevoi şi abilităţi să se dezvolte. Aceasta nu mai este o privire insistentă, cuprinsă de teamă, din afară, la lucruri care s-au întamplat altora. Acum este timpul propriilor lor povești.

Din vârful muntelui, uitându-se în zare, temerarii observă situl unei cetăţi şi pornesc spre aceasta. Cetatea a fost proaspăt repopulată de tineri cu iniţiativă, doritori de a ajuta la reclădirea civilizaţiei care odată popula cetatea. Mai mult, noii locuitori lucrează la ridicarea unei noi cetăţi cu turnuri, case, pieţe şi cartiere.

În această perioadă de patru ani de exploratoriat se va continua dezvoltarea personală, cuprinzând cele șase arii: social, fizic, intelectual, caracter, afectv și spiritual. Acestea reprezintă cele șase turnuri bine consolidate ale cetății, care, odată construite, vor dăinui mult timp de acum încolo.

Seniorul - un călător pornit pe drumul spre maturitate. Călătoria reprezintă practic drumul propriu de dezvoltare personală, un drum presărat de provocări, un drum care îndeamnă la autodepăşire. Senioriatul este reprezentat de trei etape:

Hoinarul este acel călător singur care, plecat din cetate, încearcă să cunoască lumea înconjurătoare fără a-şi stabili un plan concret, un drum foarte specific de urmat, fiind deschis să înveţe şi să descopere tot ceea ce îi iese în cale.

Seniorul, din hoinar, devine o persoană care ştie încotro vrea să se dezvolte, încercând, învăţând şi persistând în a se dezvolta în acele direcţii, pe care le consideră potrivite pentru sine, pentru dorinţele sale, pentru rolul lui în cadrul societăţii, devenind ucenic.

Ucenicul, după o lungă perioadă de specializare şi dezvoltare proprie, ajunge la momentul în care este conştient de capacităţile proprii şi ştie că are suficientă experienţă pentru a împărtăşi din cunoştinţele sale şi celor care vin din urmă (incluzând aici şi cercetaşii de la grupele de vârstă mai mici), în acest fel devenind călăuză.