40206200_10156564152114659_495425778968690688_n

Campul Național de Exploratori – CNeX 2018

În perioada 2-8 septembrie putem spune că s-a desfășurat camp-ul dedicat exploratorilor, dar nu a fost doar atât. Încă din gara Simeriei am realizat că deși eram singura din centrul local, urma să leg multe prietenii și să mă simt foarte bine alături de ceilalți participanți. Când am ajuns în Subcetate deja se auzeau cântecele cercetășești acompaniate de corpul unei chitări.

CNeX (664)

După ce ne-am cunoscut în gară, la intrarea în camp am fost întâmpinați de câțiva oameni minunați care au încercat pe tot parcursul camp-ului să ne facă să ne simțim foarte bine.

Prima zi a camp-ului a fost o zi de acomodare și cunoaștere, atât cu jocuri cercetășești cât și cu povești, chităreală și marea deschidere urmată de primul foc din camp.

După o seară petrecută pe ritmuri de chitară a urmat ziua de construcții care mi-a plăcut deoarece exploratorii din subcamp-ul în care mă aflam erau niște oameni plini de viață care se ajutau între ei fără să țină cont de alte lucruri. În această zi, am fost foarte creativi și chiar dacă subcamp-ul nostru nu a avut cele mai practice lucruri, am avut un balansoar care a atras o mulțime de exploratori fericiți.

După ziua de construcții vremea nu a fost prea bună, dar asta nu a stat în calea nimănui. Au urmat o multitudine de ateliere la care am învățat multe lucruri interesante și chiar dacă majoritatea credeau că o să fie plictisitor deoarece aceste ateliere sunt prezente în 90% din camp-uri, nu a fost deloc așa pentru că erau informații noi și utile pentru toți. Tot din cauza vremii nefavorabile, olimpiada a avut loc puțin mai devreme și toți s-au bucurat din plin de ea. Toate checkpoint-urile au fost bazate pe munca în echipă și acest lucru a contat foarte mult având în vedere că în afara camp-urilor și al activităților locale, majoritatea au pretenția să te axezi pe individualitate și competiție.

 

În hike a fost minunat deoarece pe lângă peisajul superb am fost surprinsă de patrula mea care a rămas mereu grupată indiferent de cât de diferit a fost ritmul mersului. De asemenea au fost înțelegători, iar cei de la prim-ajutor pe care îi vizitam mai des în ultima perioadă, s-au comportat excepțional și aveau grijă ca toți cei care trec pe la ei, să plece în formă și plini de încredere.DSC10000 (64)

Deși pe parcursul hike-ului ne-a prins ploaia și eram puțin cam demoralizată crezând că finalizarea traseului este peste puterile mele, datorită patrulei care mi-a ridicat moralul, voiam să ajung în vârf cu orice preț și văzându-mă acolo știam că pot continua.

Ziua următoare a fost una dintre cele mai frumoase pentru că după ce am ajuns înapoi în camp, a urmat o seară de chităreală care m-a ținut trează până dimineața, cu o oră înainte de înviorare, iar ultima zi a fost cea mai tristă pentru că tot ce este frumos se termină repede și din nefericire acest camp a trebuit să aibă un sfârșit. Pentru a termina într-o notă pozitivă, doresc să adaug că aștept cu nerăbdare următoarea ediție și vă sfătuiesc să veniți.

DSC00062

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *